Cisnădie

Cisnădie este un oraș din județul Sibiu, situat în sudul Depresiunii Sibiu, la 14 km sud de municipiul Sibiu, pe valea pârâului Argintului și a pârâului Ursului, la poalele Măgurii Cisnădiei. Orașul administrează localitatea Cisnădioara și are o istorie străveche, fiind înființat de coloniștii sași în secolul al XII-lea. Prima atestare documentară datează din 1204, iar în 1323 orașul avea deja statut de civitas. Cisnădie este cunoscută pentru moștenirea sa sașă, pentru industria textilă din epoca comunistă și pentru obiectivele turistice de valoare, inclusiv bisericile fortificate și muzeele din Cisnădioara.

Date Geografice

Coordonate GPS	45°42′47″ N, 24°09′32″ E (45.7131, 24.1589)
Altitudine	452–510 m
Județ	Sibiu
Suprafață	277,13 km² (37,4 km² intra muros)
Populație	15.648 locuitori (estimare DB-City) / 14.282 (recensământ 2002) / 16.180 (2010)
Densitate	56,5 loc/km²
Cod poștal	555300
Fus orar	UTC +2 (Europe/Bucharest), vară UTC +3
Prefix telefonic	0269
Vecinătăți	Sadu (4,9 km), Șelimbăr (6,8 km), Rășinari (7,3 km), Poplaca (8,5 km), Sibiu (9,2 km), Tălmaciu (9,7 km)

Relief

Cisnădie se află în sudul Depresiunii Sibiu, la poalele Măgurii Cisnădiei (Götzenberg), o colină care domină localitatea. Teritoriul orașului este netsuit de văile pârâilor Argintului (Silberbach) și Ursului (Bärenbach), aflate în zona de contact dintre dealurile premunților și Muntele Cindrel. Relieful este predominant dealos, cu alțițiuni între 450–510 m în zona urbanisées și până la 600–700 m pe dealurile limitrofe. Solurile sunt de tip brunificată și podzolică, favorabile pentru silvicultură și agricolă.

Climă

Clima este temperate-continentală umedă (Köppen Dfb), specifică zonei de prelunge a Carpaților. Verele sunt calde, cu temperaturi medii în iulie de 18–20 °C, iar iernile reci, cu medii în ianuarie de -3…-5 °C. Precipitațiile anuale depășesc 700 mm, cu un maxim în iunie–iulie. Zăpada acoperă solul de 60–80 de zile pe an. Vânturile predominante vin de vest și nord-vest, aducând aer umed atlantic.

Populație și demografie

An	Populație	Sursă
1468	~900–1.000	registre impozite (221 case)
1763	1.400	recensământ
1882	2.864	evanghelici
1910	3.064	din care 2.188 evanghelici
1930	3.469	din care 2.528 evanghelici
1941	5.385	din care 3.691 etnic germani
1976	17.800	din care 4.000 evanghelici
1992	—	755 evanghelici
1994	—	514 evanghelici
2002	14.282	recensământ
2010	16.180	estimare INS
2024	15.648	estimare DB-City

Populația a crescut constant până în anii 1980, odată cu industrializarea, dar a început să scadă după 1990 din cauza emigrationii masive a sașilor transilvăneni către Germania. Până în 1700 populația era exclusiv de origine germană; structura etnică s-a diversificat în secolul al XX-lea.

Istorie

Istoricii presupun că pe teritoriul actual al localității Cisnădie a fost fondată, în jurul anului 1150, așezarea „Ruetel”, distrusă ulterior de năvălirile mongolilor. Prima mențiune documentară certă datează din 1204, într-un document al regelui Emeric, sub denumirea de „Rivetel”. Denumirea germană „Heltau” apare documentar în 1323, când localitatea avea deja statut de civitas (oraș). În 1241 orașul a fost devastat în cea mare invazie tătară.

În secolul al XV-lea economia orașului se dezvoltă pe baza meșteșugarilor: în 1457 apar primele breasle, printre care breasla făuritorilor de seceri și coase (activă până în secolul al XVIII-lea) și o puternică breaslă a postăvarilor, care a stabilit specificul economic al localității. În 1425 a fost construit primul turn cu ceas din Transilvania, înconjurat de două ziduri de apărare. În 1494, apoi confirmat în 1500 de regele Vladislav al II-lea al Ungariei, orașului i s-a acordat dreptul de a organiza târguri anuale (din 1500, două târguri pe an).

În perioada sec. XV–XVII localitatea a suferit atacuri repetate din partea otomanelor. Epidemia de ciumă din 1660 a făcut 411 victime. În 1734 s-au stabilit aici aproximativ 125 de landleri protestants. În 1797, după ce biserica și turnul au fost loviți de trăsnet de mai multe ori, a fost montat primul paratrăsnet din Transilvania. În 1806 împăratul Francisc I a reînnoit dreptul de târg. În Primul Război Mondial din Cisnădie au plecat 300 de bărbați, 66 căzând pe câmpul de luptă; în Al Doilea Război Mondial au fost chemați circa 500 de locuitori, 143 neîntoarcându-se. După 1918 orașul a pierdut majoritatea pământurilor (din 17.000 iugăre au rămas 5.000). În 1944 armata sovietică a organizat un lagăr de prizonieri, iar în 1945, 870 de etnici germani au fost deportați în URSS la muncă forțată (35 decedați). În 1946 Cisnădie a fost ridicată la rang de oraș. După 1989 emigrarea sașilor s-a intensificat dramatic.

Obiective turistice

Biserica fortificată evanghelică „Sfântul Mihail” din Cisnădioara

Biserica fortificată din Cisnădioara, cunoscută sub numele de Sfântul Mihail, este unul dintre cele mai vechi monumente romanice din Transilvania, construită în jurul anului 1180 de sașii transilvăneni și atestată documentar în 20 noiembrie 1223. Este ridicată pe vârful stâncos al Dealului lui Mihai (Michelsberg), de unde și denumirea localității în germană. Edifiul s-a păstrat în mare parte în forma inițială, fiind un exemplar valoros de arhitectură romanică târzie cu elemente gotice adăugate ulterior.

Muzeul Etnografic Cisnădioara

Muzeul prezintă moștenirea culturală a zonei Mărginimea Sibiului, cu exponate de artă populară, porturi tradiționale, obiecte de uz casnic și instrumente agricole, reflectând viața tradițională a comunităților românești și sașești din zonele munților Cindrel.

Muzeul Tehnicii Textile

Muzeul evoca tradiția industrială a Cisnădie, care până în 1918 găzduia 24 de întreprinderi cu profil textil. Expună mașini de filat și țesut, utaje și documente legate de dezvoltarea industriei textile locale, un pilon al economiei orașului în perioada interbelică și comunistă.

Biserica din secolul al XIII-lea (Cisnădie)

Biserica evanghelică din centru oraș, cu origine în secolul al XIII-lea, a fost modificată în etape succesive: basilică romanică (sec. XII–XIII), elemente gotice (sec. XV–XVI), înălțată și transformată ulterior. Turnul cu ceas, primul din Transilvania (1425), este înconjurat de două ziduri de apărare cu încăperi pentru provizii. În 1797 a fost echipată cu primul paratrăsnet din Transilvania.

Rezervația geologică de la Cisnădioara

O zonă protejată de interes geologic și paleontologic, situată pe dealurile din jurul localității Cisnădioara, prezintând formațiuni sedimentare cu fosile marine din epoca mezozoică, relevante pentru studiul istoriei geologice a bazinului transilvan.

Personalități

Gheorghe Ucenescu (1830–1896) – cântăreț și dascăl român, presupus autor al imnului național „Deșteaptă-te, române!”.

Johann Bergleiter (1774–1843) – episcop evanghelic al Transilvaniei, figură proeminentă a bisericii luterane în perioada reformelor iluministe.

Caspar Helth (c. 1520–1574) – teolog evanghelic, scriitor, editor și reformator, activ în perioada Reformei în Transilvania.

Gustav Gündisch (1907–1996) – istoric, specialist în istoria sașilor transilvăneni și a localităților din Mărginimea Sibiului.

Karin Gündisch (n. 1948) – scriitoare, autoră de operă literară în limba germană, evocând moștenirea culturală sașă.

Oskar Paulini (1904–1980) – scriitor, contributori la literatura sașă din Transilvania.

Distanța Cisnădie - Vatra Dornei

Indicații rutiere Cisnădie - Vatra Dornei